Tabernacol

Tabernacolul este un dulăpior din metal, aurit în interior, sau din lemn, căptuşit în interior cu mătase albă, de obicei în formă de biserică, în care se păstrează ciboriul care conţine Ostiile consacrate. Este aşezat în prezbiteriu sau într-o capelă laterală (în marile catedrale). Trebuie să fie vizibil, frumos împodobit, potrivit pentru rugăciune. Lângă el arde lampa veşnică; în faţa lui se îngenunchează.

Etimologie

Din latinescul tabernáculum, care înseamnă cort.

Bibliografia

• Ioan Tămaş, Mic dicţionar creştin catolic, Iaşi, Ed. Sapientia, 2002.

Subiecte asemănătoare

• Altar